Reducerea la 300 a parlamentarilor și eliminarea pensiilor speciale - obiective ale noii majorități

Votul de ieri, din Parlamentul României, în urma căruia a fost debarcat Guvernul Viorica Dăncilă, a confirmat reconfigurarea majorității parlamentare. Este o majoritate care trebuie să aducă schimbări la nivel guvernamental și parlamentar ca argument de delimitare față de modul în care au guvernat și au legiferat oponenții. Pentru a demonstra aceste bune intenții, în cel mai scurt timp posibil, 2 sunt semnalele care trebuie să fie date: reducerea la 300 a numărului de parlamentari și eliminarea pensiilor speciale. Cu siguranță, lista obiectivelor este una mult mai mare, dar vorbim, astăzi, de cele pe care trebuie să le transpunem în legislația națională în mod prioritar.

Constantin Codreanu Parlament

Săptămâna aceasta, Parlamentul Italiei a votat reducerea cu 315 a numărului de parlamentari. Astfel, după alegerile din 2023, în Camera Deputaților, vor fi 400 de membri, în loc de 630, iar în Senat, 200 în loc de 315. Acestă schimbare urmează a fi confirmată la un referendum constituțional care, din estimările actuale, va avea un rezultat covârșitor în favoarea reducerii numărului de parlamentari. În cazul României, am avut deja un referendum consultativ cu un vot covârșitor pentru reducerea la 300 a numărului de parlamentari.

În același timp, avem și un proiect de lege în circuitul legislativ în acest sens care a fost adoptat de Senat - Proiectul de Lege nr. 462/2018 pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Proiectul adoptat de Senat prevede reducerea numărului de parlamentari de la 465, câţi sunt în prezent, la 300, ceea ce ar însemna 200 de deputaţi şi 100 de senatori. Acum este rândul Camerei Deputaţilor să se pronunţe. Proiectul de Lege nr. 462/2018 se bazează pe rezultatele referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, confirmate de Curtea Constituţională a României prin Hotărârea nr. 37/2009. La referendumul naţional din 2009 au participat 9.320.240 de persoane, dintr-un total de 18.293.277, ceea ce a reprezentat 50,94% din numărul alegătorilor înscrişi pe liste; 7.765.537 de români sau 83,31% din totalul participanţilor la referendumul naţional au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?".

În calitatea mea de parlamentar originar din Republica Moldova şi ales de românii din afara graniţelor, ţin să subliniez faptul că Proiectul de Lege nr. 462/2018 prevede alegerea a 2 senatori şi 5 deputaţi în circumscripţia electorală specială nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor ţării. De asemenea, Proiectul prevede că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 101.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 203.000 de locuitori. Evident, atunci când Proiectul de Lege se referă la 300 de parlamentari, se are în vedere numărul maxim aprobat de români la referendumul naţional din 22 noiembrie 2009. Camera Deputaţilor însă are libertatea să reducă acest număr la o cotă rezonabilă, modificând sau ajustând cifrele prevăzute în proiect pentru cele 43 de circumscripţii electorale, în conformitate cu numărul de locuitori din raza fiecăreia dintre aceste circumscripţii. Deci, de noi depinde dacă numărul de parlamentari va rămâne la 300 sau va fi încă micşorat, în sensul voit de români.

În această situaţie, propun să ne mobilizăm exemplar pentru examinarea în procedură accelerată şi pentru adoptarea Proiectului de Lege nr. 462/2018, astfel încât să transmitem societăţii româneşti un semnal clar că următorul Legislativ al României nu doar că va avea maximum 300 de parlamentari, ci va fi unul perfect funcţional, eficient şi, ceea ce este deosebit de important, incomparabil mai puţin costisitor decât actualul Legislativ. Prin adoptarea acestui proiect de lege, vom alinia România la realităţile din statele Uniunii Europene, acolo unde Parlamentele sunt mai mici numeric şi unde cotele de reprezentare parlamentară sunt cu mult mai mari decât în ţara noastră. Întrucât subiectul ţine de interesul nostru naţional formulat de peste 83% din români la referendumul din 22 noiembrie 2009, aş dori să exprim convingerea că vom fi capabili să depăşim orice divergenţe ideologice, sau doctrinare, sau orice diferenţă de partid, pentru a transpune în lege voinţa clară a românilor privind reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300.

Un alt obiectiv imediat al noii majorități parlamentare - eliminarea pensiilor speciale. Singurii care merită să aibă, în România, un statut special sunt veteranii de război care au apărat onoarea țării noastre, militarii care au luptat în teatrele de operaţiuni şi foştii deţinuţi politici care, nevinovați fiind, au stat zeci de ani în închisorile comuniste. În rest, toţi cetăţenii, inclusiv politicienii, trebuie să primească pensii în funcţie de contributivitate. 

Au existat mai multe inițiative legislative promovate de Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Partidul Mișcarea Populară pentru eliminarea pensiilor speciale. Proiectul PMP este singurul care a trecut de votul Senatului. Vorbim de PL-x nr. 42/2019 - Proiect de Lege pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu, pentru modificarea art.1 din Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, pentru abrogarea alin.(2) şi (3) ale art.11 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor, precum şi pentru modificarea art 85 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiunile militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Ca și în cazul Proiectului de Lege 462/2018, vorbim de o adoptare tacită, după ce s-a împlinit termenul de adoptare, la data de 26.12.2018. Propunerea legislativă prevede abrogarea pensiilor de serviciu pentru personalul din aviaţie, Curtea de Conturi, corpul diplomatic şi consular, precum şi pensiile speciale ale magistraţilor, funcţionarilor parlamentari şi a Avocatului Poporului. De asemenea, nu se mai acordă indemnizațiile pentru limită de vârstă sau pensiile speciale ale deputaților și senatorilor. Pe de altă parte, proiectul de lege prevede majorarea indemnizaţiilor invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Iarăși, este rândul Camerei Deputaților să se pronunțe în calitate de cameră decizională.

Le solicit colegilor parlamentari să dea dovadă de responsabilitate și solidaritate pentru a opera aceste modificări legislative ca semnal de refacerea a legăturii dintre clasa politică și cetățeni. Să nu uităm niciodată că politicienii există pentru cetățeni și nu invers. Deputații, senatorii, primarii, miniștrii și chiar președintele țării, toți sunt angajații cetățenilor și trebuie să se comporte ca atare. Vox populi, vox dei! Doar așa putem reface România Mare!

Arată 1 reacție

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!
  • Ana Mariana Petrovan
    commented 2019-11-15 08:16:26 +0200
    Asa se face înainte de alegeri iar apoi se pune praful pe dosar.