Cer Guvernului să aplice soluții coordonate pentru deblocarea procedurii de depunere a jurământului

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat prim-ministrului Ludovic Orban, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, ministrului Justiției, Marian Cătălin Predoiu și președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, Gabriela Lenghel, o întrebare parlamentară în care solicită identificarea și aplicarea de soluții coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către zecile de mii de petenți români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Constantin Codreanu Intrebare parlamentara

Deputat Constantin Codreanu: "Există un adevăr cunoscut de toți - coronavirusul a afectat din plin procesul de redobândire a cetățeniei române. Un proces greoi, blocat de numărul extrem de mare de dosare și extrem de mic al membrilor Comisiei pentru Cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie. Subiect abordat în mod repetat și cu miniștrii Justiției care s-au succedat din 2017 până în prezent, și cu prim-miniștrii. Deși am reușit în 2017 să identificăm și să legiferăm o soluție în acest sens - OUG 65/2017 - prevederile acesteia nu au fost aplicate.

Din primăvara lui 2020, a apărut o barieră în plus în procesul de încetățenire a etnicilor români din Republica Moldova și nu numai, Covid-19. Situația epidemiologică a blocat activitatea reprezentanțelor diplomatice și a făcut ca, în prezent, să avem circa 30.000 de persoane care nu pot parcurge ultima etapă în drumul lor spre a deveni cetățeni români. Dincolo de prezentarea acestei situații critice și inacceptabile, vin cu o serie de soluții pe care le-am identificat cu autoritățile implicate în proces. Le cer miniștrilor și premierului să vină cu soluții clare pe care să le prezentăm viitorilor noștri concetățeni. Un stat care se respectă are obligația clară să se comporte responsabil când vine vorba de propriul corp civic".

*****

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

Adresată: Domnului Ludovic ORBAN, prim-ministru al României,
Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe,
Domnului Marian Cătălin PREDOIU, ministru al Justiției
Doamnei Gabriela LENGHEL, președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie.

De către: Deputat Constantin CODREANU, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Soluții coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către zecile de mii de petenți români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Stimate domnule prim-ministru,
Stimați domnilor miniștri,
Stimată doamna președinte,

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților a fost sesizată în multiple rânduri pe parcursul ultimelor luni în legătură cu blocajul intervenit în procedura finală de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către mai multe mii de solicitanți din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Potrivit articolului 20 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului Justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut: «Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.»

Persoanele care au redobândit cetățenia română, cu menținerea domiciliului în străinătate, depun jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetățenie română este eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuții unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.

Așa cum bine se cunoaște, cel mai mare număr de cereri de redobândire a cetățeniei române sunt depuse de către persoane originare din actuala Republică Moldova, pentru care este acreditată Ambasada României la Chișinău și al cărei teritoriu este cuprins de trei circumscripții consulare române (Consulatele Generale ale României din municipiile Chișinău, Bălți și Cahul). În ultimele luni, pe durata stării de pandemie, au fost suspendate programările pentru depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român. Autoritatea Națională pentru Cetățenie și oficiile consulare române din Republica Moldova au anunțat că sesiunile solemne pentru depunerea jurământului de credință vor fi reprogramate, acestea fiind, de fapt, oprite sine die, cel puțin până la anularea stării de urgență din România.

Potrivit datelor de care dispunem după ce am discutat cu factori de decizie din administrația centrală și cu reprezentanții Ambasadei României la Chișinău și ai celor trei Consulate Generale ale României de la Chișinău, Bălți și Cahul, în acest moment există în Republica Moldova între 26.000 și 30.000 de persoane cărora li s-a aprobat redobândirea cetățeniei române care nu și-o pot redobândi efectiv din cauza imposibilității depunerii jurământului de credință față de patrie și poporul român. Repartizarea acestui număr pe circumscripțiile consulare române este dispusă astfel: Chișinău – peste 17.000, Bălți – peste 7.000, Cahul – peste 2.000. Acest număr este continuu crescător. În mod evident și firesc, punerea acestor români în imposibilitatea pe termen nedeterminat de a depune jurământul față de patrie și poporul român în Republica Moldova provoacă nemulțumire și reclamă soluții practice de natură administrativă și/sau legislativă.

Printre soluțiile posibile avansate în discuțiile pe care le-am purtat cu diverși factori administrativi din țară în vederea depășirii blocajului intervenit ca urmare a imposibilității depunerii jurământului de credință față de patrie și poporul român de către românii din actuala Republică Moldova cărora li s-au aprobat de mai multe luni de zile cererile de redobândire a cetățeniei române au fost:

  • Adoptarea unei Ordonanțe de urgență a Guvernului de modificarea a Legii cetățeniei române nr. 21/1991 în sensul ca petenții cărora li s-a aprobat redobândirea cetățeniei române să poată depune jurământul de credință față de patrie și poporul român și la Birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie (în prezent din municipiile Iași, Suceava și Galați) în fața unor funcționari delegați (bunăoară a prefecților județelor în care există Birouri teritoriale ale ANC), precum și în toate județele din țară, în fața primarilor municipiilor reședință de județ.
  • Completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin aceeași OUG, cu prevederi despre posibilitatea prestării inclusiv în formă scrisă a jurământului de credință față de patrie și poporul român, dat fiind că în prezent simpla verbalizare de către petent a textului jurământului de credință într-un cadru solemn are doar valoare simbolică, nu și valoare contractuală oficială. Practica prestării jurământului de credință în formă scrisă, cu valoare contractuală oficială, există în mai multe state. De exemplu, în Estonia, stat membru al Uniunii Europene, jurământul de credință se prestează doar în formă scrisă, se asumă prin semnătură olografă, și se depune odată cu cererea de acordare a cetățeniei (alineatul (7) al articolului 6 din Legea cetățeniei estone: „Solicitând cetățenia Estoniei, jur să fiu devotat ordinii constituționale din Estonia”).
  • Exceptarea petenților români din actuala Republică Moldova de obligația intrării în carantină sau izolare la domiciliu pe motivul traversării frontierei în vederea depunerii în interiorul României a jurământului de credință față de patrie și poporul român.
  • Completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin aceeași OUG, cu prevederi despre exceptarea românilor care își redobândesc cetățenia română de obligația prestării jurământului de credință și egalarea lor, astfel, cu cetățenii români născuți în România. De precizat că în alte state (bunăoară în Israel) sunt supuși obligației de prestare a jurământului de credință doar solicitanții străini care dobândesc cetățenia prin naturalizare. În acest sens, o soluție posibilă ar fi ca, într-adevăr, spre deosebire de alți solicitanți străini ai cetățeniei române, românii care își redobândesc cetățenia română să fie exonerați de obligația prestării jurământului de credință în formă verbală sau scrisă.
  • Reluarea sesiunilor solemne de depunerea a jurământului de credință față de patrie și poporul român la toate cele trei Consulate Generale ale României din actuala Republică Moldova, eventual în aer liber, cu respectarea condițiilor de distanță fizică și alte măsuri de protecție necesare pe durata stării de urgență.

 

Având în vedere cele expuse mai sus și găsind perfect îndreptățite nemulțumirile zecilor de mii de români basarabeni cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române, vă rugăm respectuos să examinați situația neordinară pe care v-am adus-o la cunoștință și să ne transmiteți care sunt deciziile adoptate coordonat de către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie și soluțiile practice aplicate în timp util în vederea depășirii cât mai rapide posibil a blocajului intervenit în procedura finală de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către aceste mii de petenți români din Republica Moldova.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră coordonate, în scris, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În atenţia: Deputat Constantin CODREANU, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Arată 1 reacție