Constantin Codreanu cere 100 milioane lei pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat o declaraţie politică privind amendamentele depuse la proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2019 care îi vizează pe românii din Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova.

Deputatul Constantin Codreanu a ţinut să puncteze: ”Domnule preşedinte, distinşi colegi, suntem în perioada de discuţii asupra proiectului Legii Bugetului de stat pe anul curent, 2019. Este o discuţie întârziată, dar necesară. Sper ca ea să se încheie cu un rezultat bun pentru românii din ţară şi pentru cei din afara graniţelor ţării.

Chiar dacă pe ansamblu, la capitolul veniturilor şi la cel al cheltuielilor, proiectul de Buget ne prezintă cifre vizibil mai mari faţă de anul trecut, 2018, în ceea ce priveşte fondurile rezervate celor peste 10 milioane de români din afara graniţelor nu există niciun progres simţitor. Din păcate, acest domeniu prioritar rămâne în continuare subfinanţat, în contrast cu alte domenii neprioritare, dar suprafinanţate.

Realitatea ne convinge că neglijarea ostentativă a necesităţilor cultural-identitare ale milioanelor de români din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, inclusiv din Republica Moldova, precum şi ale milioanelor de cetăţeni români plecaţi de nevoie în străinătate, este una dintre cauzele pentru care Guvernul ţării noastre şi partidele aflate la guvernare, indiferent care ar fi acestea, nu se bucură de simpatia şi sprijinul cuvenit din partea acestor milioane de conaţionali ai noştri. Sprijinul acordat românilor de peste hotare este o chestiune de securitate pentru statul român.

În ceea ce-i priveşte pe românii din Republica Moldova, situaţia este şi mai gravă, întrucât guvernarea se opune ostentativ deblocării procesului de reintegrare a basarabenilor în cetăţenia română, prin refuzul inexplicabil al Ministerului Justiţiei de creştere rezonabilă a numărului funcţionarilor din Comisia pentru Cetăţenie responsabilă de examinarea dosarelor de redobândire a cetăţeniei române.

Am depus un şir de amendamente la proiectul Legii Bugetului de stat. Primul amendament vizează suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei cu suma de 20 de milioane de lei pentru dublarea posturilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), în interesul statului român şi al românilor care solicită redobândirea cetăţeniei române. În momentul de faţă, în cadrul ANC, programările românilor care depun dosarele de redobândire a cetăţeniei se fac online, pentru 4 zile din săptămână, în limita a 400 de solicitanţi pe zi, în timp ce necesitatea reală este de peste 1000 de solicitări pe zi. Sper că sunteţi de acord că ANC este o instituţie strategică. Interesul statului român şi al românilor care solicită redobândirea cetăţeniei este ca ANC să funcţioneze la maximă capacitate, să rezolve probleme, nu să le creeze. Guvernul ţării noastre nu pierde nimic şi statul în ansamblu nu sărăceşte dacă vom decide, cu răspundere şi înţelepciune, alocarea a încă 20 de milioane de lei pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Sursa de finanţare pentru aceste cheltuieli prioritare şi strategice trebuie să fie Bugetul Ministerul Justiţiei, prin redistribuirea fondurilor din alte capitole bugetare.

De asemenea, am propus alocarea către Ministerul Justiţiei a sumei de 1 milion de lei pentru trimiterea unui magistrat de legătură în Italia, de către partea română. Acum, în Italia, există 2703 de deţinuţi români, reprezentând un procent de 13,61% din întreaga populaţie străină deţinută. Cu toate eforturile organizatorice şi operaţionalitatea ministerelor, există situaţii în care transferul deţinuţilor devine un proces dificil. Către statul român se fac aproximativ 100 de transferuri pe an, iar acest număr este în scădere. Au fost 90 de transferuri, în anul 2014, 110 în anul 2015, 89 în anul 2016 şi 36 doar în prima jumătate a anului 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 70 de persoane până la sfârşitul anului. Trimiterea în Italia a unui magistrat, de către partea română, ar relansa schimbul de informaţii şi ar accelera procedurile bilaterale ale acestor cazuri de transfer. Sper că veţi susţine acest amendament.

Am vorbit, în ultimii ani, de mai multe ori, de la această tribună, despre necesitatea punerii în aplicare a prevederilor legale în vigoare privind înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Moscova, a Institutului Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuţi, şi a Institutelor Culturale Române de la Atena şi Belgrad. Ne-am propus, acum 15 ani, să înfiinţăm aceste Institute Culturale Române şi batem pasul pe loc, ca un stat neputincios şi dezinteresat. Astfel, am propus alocarea către Ministerul Afacerilor Externe a sumei de 10 milioane de lei în vederea continuării procesului de deschidere a Institutului Cultural Român Kiev, cu filială la Cernăuţi, a Institutului Cultural Român Moscova, a Institutului Cultural Belgrad şi a Institutului Cultural Atena, pentru punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 492/2004. Respingerea acestui amendament ar transmite un semnal negativ şi ar prezenta dovada greu de contestat că însăşi Guvernarea de la Bucureşti nu doreşte înfiinţarea ICR Moscova şi ICR Kiev cu filială la Cernăuţi, precum şi a ICR Atena şi ICR Belgrad. Ministerul Afacerilor Externe ne poartă cu zăhărelul, dându-ne, de ani de zile, asigurări formale cum că ”foarte curând” aceste Institute Culturale Române vor fi înfiinţate.

Am propus, totodată, alocarea sumei de 10 milioane lei pentru extinderea extinderea serviciilor oferite de biroul consular al României de la Ungheni, Republica Moldova. Majorarea sumei, în vederea suplimentării liste de servicii oferite de biroul consular în zona Ungheni, se justifică, ţinând cont de numărul mare de persoane repuse în drepturile de cetăţeni români din zonă, care ar putea avea astfel posibilitatea depunerii jurământului de credinţă la Ungheni. În prezent, jurământul de credinţă poate fi depus doar la Chişinău, Bălţi şi Cahul, ceea ce provoacă mari incomodităţi şi cozi interminabile. Biroul consular de la Ungheni a fost creat în scopul de a servi cât mai bine locuitorii din regiune, însă, pentru a-şi atinge obiectivul stabilit, este necesară extinderea ariei serviciilor consulare pentru a putea răspunde cererilor din zona Ungheni.

În ceea ce priveşte Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, am propus alocarea a 1 milion de lei pentru înfiinţarea şi funcţionarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, instituţie strategică pe care România încearcă fără succes să o înfiinţeze de 12 ani, într-o dureroasă dovadă a neputinţei sale. Aceste fonduri ar urma să fie îndreptate, în principal, spre alocarea unui sediu corespunzător care să găzduiască Muzeul Românilor de Pretutindeni, aşa cum prevede Legea nr. 299/2007.

Principalul amendament privind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), însă, vizează suplimentarea cu 72 de milioane de lei a fondurilor destinate românilor de pretutindeni şi organizaţiilor reprezentative ale acestora, astfel încât bugetul celui mai sărac minister din România să crească la 100 de milioane. De aprobarea sau neaprobarea acestui amendament depinde, în mare parte, atitudinea pe care românii din afara graniţelor o au faţă de statul român şi faţă de guvernul ţării noastre. Cei peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării văd prea bine că Puterea de la noi nu le acordă atenţia cuvenită, conform prevederilor articolului 7 din Constituţie, şi subfinanţează domeniul, într-un contrast izbitor cu ceea ce promite în campaniile electorale să facă pentru românii extrafrontalieri. Este ruşinos ca statul european cu cea mai mare rată a expatrierii şi înconjurat de milioane de conaţionali în jurul actualelor graniţe să fie atât de neputincios încât să nu găsească 20 de milioane de euro pe an pentru a-i sprijini cum se cuvine. Este firesc să ne întrebăm: ce alte priorităţi au ţara şi guvernul nostru dacă le neglijează pe cele privind peste 10 milioane de români în dificultate? Nu se va întâmpla nicio catastrofă dacă vom decide aici creşterea bugetului MRP până la 100 de milioane de lei. Potrivit estimărilor noastre, necesităţile reale în domeniu, coroborate cu posibilităţile statului român, ne-ar permite – dacă s-ar dori politic – să prevedem în Bugetul pe anul 2019 cel puţin 200 de milioane de lei destinate românilor din afara graniţelor ţării. Dar, pentru motive de realism, vorbim aici doar de 100 de milioane. Această chestiune trebuie să fie una de consens politic exemplar în Parlament. Nu e loc aici pentru polemici sterile sau speculaţii patriotarde. Există o problemă şi trebuie să o rezolvăm.

Mizez, în această situaţie, pe sprijinul Guvernării, pe susţinerea întregului corp legiuitor şi, mai cu seamă, pe sprijinul deputaţilor şi senatorilor UDMR, entitate care primeşte din Bugetul statului mai mult decât cele peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, dar şi pe sprijinul deputaţilor reprezentând organizaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale din ţara noastră care primesc finanţări bugetare la care organizaţiile reprezentative ale românilor de peste hotare nici nu pot visa. Aş fi fost bucuros dacă, într-o abordare strategică şi responsabilă, Guvernarea ar fi formulat ea însăşi aceste propuneri şi nu ar fi fost nevoie să depun aceste amendamente.

Subfinanţarea cronică a domeniului sprijinirii românilor de pretutindeni este o sursă continuă de nemulţumire a acestor peste 10 milioane de conaţionali ai noştri. Nu vreau să proferez ameninţări, dar trebuie să atrag atenţia asupra faptului că, în cazul în care vocea noastră nu va fi auzită şi se va insista absurd şi ostentativ pe subfinanţarea domeniului, Guvernul trebuie să se aştepte la proteste energice în diaspora, comunităţile istorice şi Republica Moldova”.

Lasă tu primul comentariu!

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!