Constantin Codreanu: ”Minorităţile înrudite meglenoromână şi aromână din statele balcanice pot conta pe sprijinul cultural al statului înrudit România”

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat în Camera Deputaţilor o amplă declaraţie politică privind rezolvarea unor chestiuni punctuale cu privire la minorităţile înrudite meglenoromână şi aromână din statele balcanice.

În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează: ”Domnule preşedinte, distinşi colegi, doresc să subliniez că problematica aromână şi meglenoromână a fost constant şi va fi în continuare în centrul atenţiei mele ca parlamentar român ales în circumscripţia pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi ca preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În acest sens, constat cu regret că am fost singurul parlamentar român care a prezentat mai multe declaraţii politice la tribuna Camerei Deputaţilor privind problemele aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor. De asemenea, am salutat de la această înaltă tribună recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate naţională în Albania, la 13 octombrie 2017, cu numele lor propriu, cel de aromâni, nu de vlahi, ca în Republica Macedonia. Decizia Parlamentului albanez ne-a amintit de Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea, pentru că ea le rezervă aromânilor, ca minoritate naţională înrudită, să beneficieze, pe lângă sprijinul statului albanez de reşedinţă, şi de sprijinul cultural al statului înrudit, România.

În afara acestor declaraţii politice, am stabilit contacte cu unele asociaţii ale conaţionalilor aromâni din Balcani, am abordat unele chestiuni în dialogul cu Patriarhia Română, i-am interpelat oficial în problematica aromână pe unii factori din administraţia centrală de stat, am primit la Parlament vizite ale persoanelor aparţinând minorităţii aromâne înrudite din Albania, am iniţiat un proiect de lege privind scutirea de impozitul pe imobil a organizaţiilor neguvernamentale de utilitate publică preocupate de problematica românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, cum ar fi bunăoară Societatea de Cultură Macedo-Română, înfiinţată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existenţa neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008.

Doresc să-i asigur pe fraţii noştri meglenoromâni şi aromâni din Balcani că aveţi în persoana mea, şi vor avea în continuare, un susţinător sincer şi fără rezerve, un colaborator fidel pentru identificarea şi punerea în practică a soluţiilor corecte pentru problematica aromână şi meglenoromână.

Totodată, am calificat în permanenţă drept contraproductive şi distructive tendinţele unor concetăţeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. România a fost, este şi va fi singurul stat naţional înrudit cultural şi lingvistic cu minorităţile istroromână, meglenoromână şi aromână din ţările balcanice. Noţiunile europene de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority) se aplică României şi acestor comunităţi minoritare din Balcani.

O parte a aromânilor şi meglenoromânilor s-a stabilit în ţara mamă România, ca români, nu ca străini, de aceea, nu putem vorbi în România despre minorităţi etnice ale meglenoromânilor sau aromânilor. Avem de a face cu două grupuri dialectale istorice româneşti, nu de etnii distincte. Doar cei care doresc ca meglenoromânii şi aromânii din statele balcanice să fie lipsiţi de sprijinul cultural al statului înrudit şi să rămână victime ale unor politici asimilaţioniste flutură flamura străină a minoritarismului aromân sau meglenoromân în România.

De fapt, demersurile minoritariste sunt îndreptate contra aromânilor şi meglenoromânilor din Balcani. Consider că în anul curent 2018 trebuie să ne concentrăm atenţia şi eforturile, conjugat, Parlament şi Guvern, asupra rezolvării următoarelor chestiuni:

  1. Adoptarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii Codului Fiscal, în sensul scutirii de impozitul pe imobil a clădirilor aflate în proprietatea organizaţiilor cu statut de utilitate publică care militează pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţilor istorice româneşti înrudite din afara graniţelor ţării, precum şi clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  2. Înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda;
  3. Înfiinţarea Institutului Cultural Român la Atena;
  4. Acordarea de burse identitare copiilor aromâni instruiţi în Școala aromână de la Diviaca, Albania şi a celor care frecventează grădiniţa din această localitate, precum şi acordarea unui sprijin financiar învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor din aceste instituţii. În acest sens, cerem Guvernului României modificarea actelor sale normative, astfel încât acestea să prevadă posibilitatea acordării unor asemenea burse pentru toţi elevii şi profesorii din şcolile româneşti din jurul graniţelor şi Balcani;
  5. Adoptarea de către Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân şi istroromân ale limbii române comune pe baza alfabetului limbii române moderne;
  6. Luarea, prin lege, sub protecţia statului român a dialectelor istorice istroromân, meglenoromân şi aromân ale limbii române comune;
  7. Înfiinţarea unei redacţii în dialectul aromân, care să abordeze problematica aromânilor din Balcani, la postul public TVR Internaţional;
  8. Discutarea cu Patriarhia Română a posibilităţilor: a) de a desemna la nivelul Bisericii Ortodoxe Române a unui responsabil de problemele comunităţilor ortodoxe române de dialect aromân; b) de a tipări o ediţie sinodală a Bibliei ortodoxe în dialectul istoric aromân al limbii române comune şi a altor cărţi de cult, inclusiv cărţi de rugăciuni pentru uzul privat al credincioşilor din ţară şi din Balcani, în dialectul aromân, cu folosirea ortografiei tradiţionale româneşti;
  9. Completarea şi modificarea cadrului legislativ în vigoare, astfel încât cele două comunităţi dialectale istorice, meglenoromână şi aromână, din România să poată beneficia de reprezentare parlamentară, după modelul aplicat grupurilor etnice minoritare. În acest sens, Societatea de Cultură Macedo-Română, ca entitate istorică recunoscută de statul român, ar putea reprezenta în Camera Deputaţilor interesele comunităţilor dialectale istorice aromână şi meglenoromână din ţară;
  10. Introducerea în manualele şcolare de limbă română a informaţiilor despre dialectele istorice româneşti din Balcani (aromân, meglenoromân şi istroromân), după modelul şi metoda practicată până la instalarea comunismului în România.

Meglenoromânii, aromânii, istroromânii şi dacoromânii reprezintă o singură familie etnică şi culturală. Unitatea noastră etnică, în diversitate ei locală sau dialectală, este un bun de nepreţuit. În calitatea noastră de membri ai celui mai înalt for politic al României, ca stat înrudit, suntem obligaţi să manifestăm o solidaritate exemplară faţă de românii extrafrontalieri de viţă aromână, meglenoromână sau istroromână aflaţi în dificultate. Fraţii noştri români din Balcani pot miza pe sprijinul nostru”.

Lasă tu primul comentariu!

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!