Ministerul pentru Românii de Pretutindeni înmormântează presa românească de la Chișinău

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat, astăzi, în Camera Deputaților, o declarație politică în care abordează situația dramatică a presei românești din Republica Moldova.

Constantin Codreanu: "Ianuarie 2017. Biroul parlamentar din Chișinău. Primele audiențe acordate. Descopăr situația regretabilă a revistei de știință și cultură "Limba Română" din cel de-al doilea stat românesc a cărei editare încetase, după 25 de ani. Cauza? Disfuncționalități de finanțare apărute pe filiera unor funcționari guvernamentali indolenți.

Alexandru Bantos Constantin Codreanu

Informațiile tulburătoare îmi sunt comunicate chiar de domnul Alexandru Bantoș, omul care a fondat, în 1991, respectiva publicație alături de alte nume importante ale Mișcării de Eliberare Națională precum Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk. Îi promit domnului Bantoș că voi face tot ce îmi stă în puteri pentru a soluționa problema. Văd în ochii dânsului scepticism ca reacție explicabilă la promisiuni făcute de un politician și o durere la fel de explicabilă ca urmare a unei atitudini sfidătoare din partea reprezentanților unei instituții care, de fapt, trebuia să sprijine editarea revistei.

Constantin Codreanu Casa Limbii Romane

Deputatul Constantin Codreanu și Alexandru Bantoș la Casa Limbii Române din Chișinău

Constantin Codreanu Casa Limbii Romane Alexandru Bantos

Deputatul Constantin Codreanu și Alexandru Bantoș la Casa Limbii Române din Chișinău

Iunie 2017. Biroul din Parlamentul României. Primesc un colet. Îl desfac. Descopăr un lucru care îmi înseninează chipul - numărul 1 (237)/2017 al revistei Limba Română. Prima mea reacție - mă ridic din fotoliu, merg spre geam, privesc spre curtea Palatului Parlamentului și zâmbesc fericit în timp ce caut în telefon numărul domnului Bantoș. Îi mulțumesc pentru frumosul și mult-așteptatul dar. Atunci, pentru câteva secunde, m-am simțit atotputernic.

Ce se întâmplă între ianuarie și iunie? Întrevederi, telefoane, informări, solicitări, deplasări la București ale domnului Bantoș etc. care ne aduc, în cele din urmă, în situația de a spăla rușinea de pe obrazul românismului din Republica Moldova. Urma să aflu mai târziu că va fi doar un succes de etapă, un obraz curățat pentru o altă palmă care avea să vină ulterior, iar atotputernicia mea se va transforma într-o neputință furioasă.

Constantin Codreanu Limba RomanaMai 2019. Distinsul jurnalist de la Chișinău, domnul Pavel Păduraru, vorbește public despre faptul că un ziar-simbol românesc din Republica Moldova a ajuns la ultimul număr, iar el se vede nevoit să își aroge un titlu cu alură JamesFenimoreCooper-iană: ultimul redactor-șef al ziarului Timpul. Cortegiul funerar vizează și alte mass media românești din cel de-al doilea stat românesc printre care descopăr, cu adâncă tristețe, revista pe care, cândva, reușisem să o învii - Limba Română.

Pavel Paduraru Timpul

Se pare că suntem condamnați la un carusel al bunelor și relelor atunci când vorbim de spațiul media românesc de peste Prut. În 2015, reușeam ceva ce nu credea nimeni că e posibil. Lansam primul post de televiziune unionist Unirea TV. Eram atunci plini de speranță că ceea ce reușeam noi, niște unioniști determinați, va fi apreciat și susținut constant și consecvent. Ne-am înșelat.

S-a vorbit, într-o perioadă, despre o inițiativă absolut necesară: Spațiul Informațional Comun România-Republica Moldova. Cu peste 80% din spațiul media controlat de propagandă emanată de Moscova, era o soluție care ar fi evitat fenomene politice pe care unii refuză să le înțeleagă, la București, mirându-se cum e posibil ca o marionetă politică aservită Kremlinului precum Dodon să câștige un scrutin prezidențial. Dacă vă întrebați ce s-a întâmplat cu respectiva inițiativă, răspunsul e simplu: o regăsim în același cimitir al nepăsării, necunoașterii și neimplicării, gestionat de oameni nepotriviți puși în funcții-cheie.

Am intervenit de la tribuna Parlamentului și în 2017, și în 2018, și în 2019, la dezbaterile pe marginea Legii privind bugetul de stat, accentuând necesitatea suplimentării bugetului alocat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Componenta identitară - în Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova - era printre prioritățile viitoarelor proiecte finanțate din bugetul unui minister care să existe nu doar pe hârtie și nu doar pentru a asigura niște sinecuri. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru. Problema, totuși, nu e doar cuantumul limitat de fonduri, ci, mai ales, sindromul 3N de care vorbeam mai sus - nepăsare, necunoaștere, neimplicare. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu are bani pentru a susține editarea ziarului Timpul și a revistei "Limba Română", dar are bani pentru a susține publicații deschis antiromânești de la Chișinău. Vă invit să ne întrebăm împreună de ce!

Până la un răspuns colectiv evident, le voi propune colegilor mei să introducem acest subiect pe ordinea de zi a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării în speranța că nu vom avea parte de o sfidare învelită într-un cor surdomut de explicații fără fond din partea Ministerului. Deși așteptăm o viitoare resurecție a interesului, cunoașterii și implicării, rămânem, totuși, în aceeași paradigmă a caruselului cu bune și rele care unește, din păcate, cele două maluri ale Prutului. Acesta e prețul plătit atunci când ai oameni rupți de interesul național și nepăsători la îndemnul realizării celui de-al treilea proiect de țară al României după integrarea în UE și NATO - ReUnirea. Timpul îi va judeca pe toți!".