Constantin Codreanu

Astăzi, 28 iunie, se împlinesc 80 de ani de la anexarea cu forța a 11 județe ale României: Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina. Din trupul țării noastre au fost smulși peste 50 de mii de kilometri pătrați și circa 4 milioane de cetățeni, în marea lor majoritate etnici români.

Am evitat să reacționez, ieri, la declarațiile apărute pe pagina de Facebook a premierului de la Chișinău, Ion Chicu. Păreau într-atât de deplasate încât era imposibil să fie reale. Or, în epoca fake news, e ușor să greșești din graba de a comenta ceva ce, ulterior, este infirmat. Am văzut, totuși, că afirmațiile nu au fost nici retractate, nici infirmate, nici șterse de pe pagina care pare a fi asumată de premierul Republicii Moldova. Chiar și acum, înainte de publica acest articol, am intrat pe respectiva pagină să văd dacă postarea e acolo.

Am urmărit revoltat imaginile cu infernul prin care trec românii în vămile din vestul României. Spre deosebire de exagerările și fake news-urile pe care le-am demontat atunci când m-am deplasat personal în Vama Nădlac (video Facebook Live), de data aceasta, totul e real.

Declarația din 9 mai 1950, cunoscută și ca Declarația Schuman, este textul fondator al conceptului de "integrare europeană" și, în esență, piatra de temelie a UE. Îi spunem la mulți ani Uniunii Europene, la 70 de ani de la demersul oficial al lui Robert Schuman, ministrul francez de externe (inspirat și motivat, spun sursele istorice, de Jean Monnet), făcut public în Salon de l’Horloge de la Quai d’Orsay din Paris. Textul, pregătit de Paul Reuter și Bernard Clappier, prevedea ca "producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate Comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene", ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.

Era un pas decisiv spre crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, înfiinţată, ulterior, de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg - prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. La Consiliul European de la Milano din 1985, șefii de stat și de guvern au decis să stabilească 9 mai ca „Ziua Europei”, marcată, începând cu 1986, în fiecare an.

Odată cu impunerea Guvernului Sandu la Chișinău și mazilirea lui Plahotniuc, a venit timpul să vorbim despre următorii pași pe care trebuie să îi facă partenerii occidentali pentru Republica Moldova, stat care este, în continuare, amenințat de intrarea într-un impas social, politic și economic ținând cont de coaliția nefirească aflată la guvernare.

În 2003, Republica Moldova a scăpat de federalizarea criminală prin “Memorandumul Kozak” care ar fi dus la transnistrizarea întregului stat și transformarea acestuia în colonie rusească de facto. 16 ani mai târziu, același emisar al Kremlinului a impus, la Chișinău, cu o consecvență feroce, un nou tip de Memorandum. Unul la fel de ticălos.

Dupa destramarea Uniunii Sovietice si desprinderea de "Imperiul Raului", pentru romanii din Republica Moldova 1 Decembrie nu e doar Ziua Nationala a Romaniei. La Chisinau, 1 Decembrie este si ziua nationala a sperantei. Este ziua in care s-a asteptat si se asteapta in continuare, cu nazuinta sincera, reeditarea actului istoric din 1918.

Marsul unionist de sambata a starnit o adevarata valtoare mediatica. In special, pe plan national. Nu a lipsit, insa, si cea de pe plan international - Washington Post a inclus in paginile sale virtuale cateva fraze despre evenimentul de la Bucuresti.