Republica Moldova: intre referendum pentru unirea cu Romania si oligarhicid

Doua au fost elementele care au marcat Republica Moldova la jumatatea lunii octombrie.

Referendum pentru unire - victorie importanta a unionistilor

Primul s-a consumat in cadrul unui Forum Public, convocat de intaistatatorii de la Presedintie, Guvern si Parlament, unde s-a discutat semnarea unui "Pact social" pentru Republica Moldova.

La aceasta intrevedere cu reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media a fost evocata ideea organizarii unui referendum privind unirea cu Romania. Propunerea a venit din partea presedintelui Parlamentului, Adrian Candu, si marcheaza o victorie importanta a miscarii unioniste de pe ambele maluri de Prut.

Aceasta victorie a fost amintita si in pozitia publica a Blocului Unitatii Nationale (BUN), o coalitie de peste 20 de organizatii non-guvernamentale si grupuri de initiativa din Republica Moldova, care militeaza pentru reunirea pasnica a celor doua state romanesti.

Prin eforturile perseverente din ultimii ani, inclusiv actiuni de strada cu prezenta a zeci de mii de cetateni, noua generatie de unionisti, cu BUN la Chisinau si Platforma Unionista "Actiunea 2012" la Bucuresti, a reusit readucerea subiectului ReUnirii in spatiul public.

Despre unire se vorbeste la radio si la televizor, pe retelele de socializare, pe strada, in institutiile de invatamant si chiar la reuniunile comune ale guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, asa cum s-a intamplat pe 22 septembrie, la Neptun.

ReUnirea nu mai poate fi scoasa din discursurile celor care analizeaza viitorul societatii moldovenesti, oricare ar fi optiunea expertilor in acest sens.

Presiunea exercitata de numarul in crestere al unionistilor nu a ramas fara urmari daca inclusiv autoritatile de la Chisinau au ajuns in situatia in care sa fie fortate sa admita public un astfel de scenariu.

Referendum - PRO si CONTRA

Opiniile privind organizarea unui referendum sunt impartite, inclusiv in randul unionistilor, asa cum o demonstreaza rezultatele unui sondaj realizat de infoprut.ro. BUN si-a exprimat deschiderea pentru a participa la pregatirea referendumului, facand urmatoarea precizare vitala: unionistii nu vor recunoaste un astfel de exercitiu democratic atat timp cat el va fi organizat de institutii controlate de partidele politice.

Recensamantul organizat in mai 2014 de Biroul National de Statistica este cel mai concludent argument pentru o astfel de pozitie. Marcat de nenumarate fraude, acesta a demonstrat atat amatorismul institutiilor de stat, cat si lipsa lor totala de independenta fata de decidentii politici.

Intarzierea publicarii rezultatelor indica faptul ca autoritatilor nu le convine ca pe plan national si international sa se afle ca numarul celor care considera ca vorbesc limba romana trece de 50%, iar numarul celor care s-au declarat romani trece de pragul de 30%.

In cazul unui referendum pentru unire, vor trebui demarate o serie de pregatiri clare. Va fi necesara o larga campanie de informare cu privire la beneficiile unirii, inclusiv o serie de dezbateri publice, organizate la diferite posturi de televiziune.

Autoritatile, in parteneriat cu entitatile unioniste, vor trebui sa isi asume organizarea unor simpozioane cu participarea unor experti de prestigiu care sa prezinte pasii concreti ce urmeaza a fi facuti in directia unirii.

Este imperios necesara mediatizarea studiilor care sa prezinte clar forma juridica a viitorului stat, modul de administrare etc.

Acestea sunt doar o parte dintre masurile necesare pentru ca un referendum pentru unire sa fie cu adevarat unul relevant. Or, in atare conditii, un astfel de exercitiu democratic nu are cum sa aiba loc decat peste cativa ani. Anul-simbol 2018 este un deadline acceptabil.

Impotriva referendumului pentru unire sunt argumentele de ordin istoric. Pe de o parte, in 1812, 1940 si chiar 1992, nimeni nu a organizat referendumuri pentru a ne intreba daca vrem sau nu sa ne fie ocupat teritoriul si sfartecat destinul nostru, al natiunii romane.

Imperiul Rusesc, Stalin si Hitler, banditii de la Tiraspol, sprijiniti de Kremlin, nu au organizat referendumuri. La fel cum in 1859 sau 1918, nu referendumul a fost instrumentul prin care s-a decis unirea.

Totusi, atat timp cat se doreste ca unirea sa fie un proces acoperit juridic de dreptul international si unul cu caracter eminamente pasnic, alta cale decat respectarea actualelor prevederi legale nu exista.

Adrian Nastase de Chisinau

Cel de-al doilea element marcant a fost punerea sub acuzatie pentru acte de coruptie a fostului premier al Republicii Moldova si presedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat.

Echivalentul DNA-ului dambovitean - Centrul National Anticoruptie - l-a luat in vizor pe acest Adrian Nastase de Chisinau pentru implicarea in devalizarea celor 3 banci, cunoscuta ca "Jaful secolului", in urma careia din Republica Moldova ar fi fost scos 1 miliard de dolari.

Dupa ce parlamentarii au dat curs solicitarii procurorului general si l-au lasat fara imunitate, Filat a ajuns in izolator pentru 72 de ore, iar, ulterior, s-a decis ca acesta sa ramana in arest pentru 30 de zile.

Filat si-a recunoscut indirect vinovatia printr-un discurs a carui teza a fost "am tacut prea mult". Un fel de omerta mioritica de dragul progresului pe drumul integrarii europene, celalalt pilon al cardasiei amintite printre randurile discursului fiind Vlad Plahotniuc.

Interesant in aceasta telenovela - un adevarat oligarhicid - e rolul jucat de Ilan Sor, actualul primar de Orhei, cel care spurca prin prezenta sa leaganul razesilor lui Stefan cel Mare.

Denuntul acestuia, implicat direct in "Jaful secolului", sta la baza instrumentarii dosarului pornit pe numele lui Vlad Filat. Intrebare mai legitima decat "De ce nu este Ilan Sor arestat?" nu exista acum la Chisinau.

Sunt indiscutabile incalcarile de procedura referitor la lipsirea de imunitate si retinerea fostului premier moldovean. Acestea pot fi un indiciu al grabei cu care Vlad Plahotniuc, omul care controleaza o retea imensa de mass-media si Partidul Democrat, unul dintre cele trei partide care formeaza Alianta pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare, a decis sa rezolve ecuatia puterii absolute la Chisinau.

Concluzii

Republica Moldova a deraiat din parcursul ei spre Bruxelles. Zguduit de scandaluri de coruptie, proteste stradale si o nemultumire latenta in sanul populatiei, Chisinaului ii este tot mai greu sa vada orizontul european.

Desi mimeaza o deschidere spre pedepsirea celor care au furat din buzunarele cetatenilor, justitia moldoveneasca e inca tributara unei caracatite care transforma totul intr-un banal oligarhicid.

Unirea cu Romania e singura solutie pentru a scoate din prapastie o Republica Moldova asupra careia atarna din ce in ce mai amenintator steaua de la Kremlin.

Vladimir Putin are 2 marionete moldovenesti hyperactive. Un fost ministru al Economiei, care a furat la fel de mult ca cei impotriva carora protesteaza in fata Parlamentului, Igor Dodon, si colegul de proteste al acestuia, un politician de vita ne-nobila, Renato Usatii, actual primar in nordul Republicii Moldova, la Balti.

Acestia abia asteapta sa faca rocada cu cei aflati la putere, pentru a extinde controlul deschis si direct al Moscovei de la Tiraspol la Chisinau.

Lasă tu primul comentariu!

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!