Să scoatem tutunul din fața, din mintea și din viitorul fiecărui copil al României!

Deputatul Constantin Codreanu susține demersul celor peste 350 de organizații non-guvernamentale, membre ale Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României, care solicită autorităților statului modificarea și completarea cuprinzătoare a întregii legislații privind controlul tutunului.

Constantin Codreanu Parlament Interpelare

Constantin Codreanu: "Vreau să îi felicit pe autorii Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României și să îi asigur de tot sprijinul meu. Câteva experiențe negative cu consecințe grave pentru sănătatea celor apropiați m-au făcut să devin, acum 5 ani, un militant fervent anti-fumat. Totuși, realizez pe deplin că militantismul pe persoană fizică, transpus în convingerea unor persoane de a renunța la acest viciu, nu este suficient. Trebuie să combatem această amenințare cu caracter social într-o formă instituționalizată și legal fundamentat. Tocmai de aceea, perfect conștient de obligația morală și legală de a crea un mediu social care să favorizeze opțiunea copiilor și adolescenților (mult mai receptivi la publicitate decât adulții) de a rămâne nefumători, voi sprijini orice demers legislativ ce vine în sprijinul unei societăți românești sănătoase".

Consumul de tutun reprezintă principala cauză ce poate fi prevenită a bolilor cronice netransmisibile, existând dovezi științifice care demonstrează cert că reducerea numărului persoanelor care folosesc produse ce conțin tutun conduce la diminuarea poverii reprezentate de aceste boli. Descurajarea debutului consumului acestor produse conduce la reducerea, atât pe termen scurt cât, mai ales, pe termen mediu și lung, a numărului de fumători, existând metode și instrumente eficiente și specifice. Rezultatele ultimelor anchete epidemiologice indică o situație alarmantă în ceea ce privește consumul de tutun în rândul copiilor și adolescenților din România și impun adoptarea de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun. 

Modalitățile prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor țigări, urmată de consumul curent o dată cu instalarea dependenței de nicotină, sunt: 

  • accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse: 70,7% dintre copiii cu vârsta între 13-15 ani afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală. Aproape 80% dintre copii (78,4%) afirmă că nu au fost împiedicați să cumpere țigări din cauza vârstei, iar 39,9% au putut cumpăra chiar țigări la bucată, deși acest lucru este interzis de mai mult de 10 ani;
  • expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual: 35,8% dintre copiii de 13-15 ani au observat reclame sau promoții la punctele de vânzare a produselor din tutun, iar 64% au observat persoane care fumează în filme, la TV sau video
  • prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii. 

 

Consumul de tutun este recunoscut în Strategia Națională de Sănătate Publică 2014 – 2020 ca fiind un factor comportamental major cu impact semnificativ asupra stării de sănătate a adulților și copiilor din România, fiind considerat un determinant major pentru starea de sănătate a populației. Astfel, studii recente4 estimează că 17,15% din totalul deceselor și 16,16% din anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur (DALYs) se datorează consumului de tutun

În România, vârsta medie la care adulții afirmă că au început să fumeze în mod curent (cel puțin o dată pe săptămână) a fost de 18,9 ani5. Copiii de azi, însă, încearcă produsele din tutun și fumează în mod curent de la vârste mult mai mici. Astfel, dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani, mai mult de o treime (35,7%) afirmă că au fumat cel puțin o dată în viață3, iar dintre ei, 28% au făcut lucrul acesta înainte de vârsta de 10 ani. Urmare a contactului precoce cu produsele din tutun este faptul că mulți adolescenți fumează curent la 15 ani: 20% dintre băieți și 17% dintre fete deja consumă tutun cel puțin o dată pe săptămână. Pe măsură ce vârsta crește, un număr tot mai mare de adolescenți fumează din ce în ce mai frecvent, astfel că 31% respectiv 30% dintre băieții și fetele de 15-16 ani afirmă că au fumat în ultima lună

Astfel, se poate estima că: 

  • aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze
  • 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici
  • 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic
  • mai mult de jumătate (58%) dintre fumătorii români afirmă că au început să consume constant tutun înaintea vârstei de 18 ani, iar o treime (33%) între 19 şi 25 de ani

2035faratutun

Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual, apariția unor noi produse din tutun care exploatează în mod înșelător viduri de reglementare, dar și prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii, sunt modalități prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenței de nicotină.

Astfel, nu sunt asigurate drepturile copiilor și tinerilor prevăzute la articolele 17 (protecția față de orice mijloc de comunicare în masă care le poate fi dăunător), 19 (protecția față de orice formă de vătămare), 24 (dreptul la cea mai bună stare de sănătate), 33 (protecția față de efectele oricărei forme de drog) și 36 (protecția față de orice formă de exploatare) din Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului

În aceste condiții, cele peste 350 de organizații non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor și copiilor solicită Parlamentului și Guvernului României: 

  1. Adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun. 
  2. Modificarea și completarea urgentă a legislației din domeniul reducerii consumului de tutun în ceea ce privește utilizarea produselor din tutun, nicotină sau țigări electronice în spațiile publice închise.
  3. Adoptarea de politici fiscale uniforme pentru toate produsele din tutun, adresând vidul legislativ care permite taxarea la niveluri inferioare a produselor noi apărute pe piață. 
  4. Direcționarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaționale la nivel național adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun-13-15 ani, precum și pentru sprijinirea renunțării la fumat. 

Lasă tu primul comentariu!

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!