Aproape 70% dintre români își doresc unirea României cu Republica Moldova

65,1% dintre români susţin unirea României cu Republica Moldova. Acestea sunt datele unui Barometru de Opinie Publică care a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

Sondaj Unirea Romaniei cu Republica Moldova

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, consideră că datele respective confirmă tendința care a existat mereu în societatea românească de a susține revenirea Basarabiei acasă.

Constantin Codreanu: "Românii de bună-credință și-au dorit mereu reîntregirea țării. Ca deputat unionist, mă bucur că, în ultimii ani, Parlamentul României a avut câteva poziții clare de susținerea a Mișcării Unioniste: votarea zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare națională și votarea unei Declarații comune a Camerei Deputaților și a Senatului prin care se spune clar și răspicat că România este pregătită să răspundă dorinței organice de ReUnire a românilor de peste Prut.

În același timp, cred că trebuie să facem alți pași, mult mai fermi pentru a pregăti reunificarea. Printre ei, cei mai importanți rămân a fi cei pragmatici. În primul rând, să deblocăm procesul de redobândire a cetățeniei române. Încetățenirea românilor de peste Prut este instrumentul cel mai sigur al ReUnirii. Apoi, să aplicăm o serie de soluții așteptate pe ambele maluri ale Prutului:

 

Flacăra românismului a ars mereu în Basarabia. Datoria noastră este să prețuim acest lucru și să vorbim cât mai ferm despre necesitatea ca România și românii să își asume ReUnirea ca cel de-al treilea proiect de țară după integrarea în NATO și în UE".

Flacara romanismului arde in basarabia

Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel naţional în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eşantionului a fost de 1050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti. Eşantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.