Constantin Codreanu

Constantin Codreanu este deputat în Parlamentul României ales pe lista Partidului Mișcarea Populară în Circumscripția electorală numărul 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afară ţării.

Deputatul Constantin Codreanu deține și funcția de Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării. Acesta este și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, fiind ales membru al Comisiei politice a APF.

Este cunoscut drept un lider al Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului, originar din Republica Moldova, care militează pentru reunificare.

Mai multe informații despre activitatea parlamentară a lui Constantin Codreanu - comunicate de presă, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări, întrebări, moțiuni de cenzură, votul electronic și propuneri legislative - sunt disponibile pe site-ul Camerei Deputaților aici.

Constantin Codreanu: "Cred într-o Românie reîntregită și prosperă! Sunt convins că ReUnirea este un proces ireversibil și iminent. Cu cât ne vom implica mai mult noi, unioniștii, cu atât mai repede vom realiza visul de aur al românilor de pretutindeni și din toate timpurile - reîntregirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!".

Zi istorică în Parlament - Camera Deputaților a adoptat cu 279 de voturi pentru, 0 împotrivă și 18 abțineri proiectul de lege inițiat de președintele Partidului Mișcarea Populară, fost deputat și actual europarlamentar Eugen Tomac, prin care România realizează atât o reparație morală, cât și una pecuniară pentru 4 cetățeni români, membri ai grupului Ilașcu - Ilie Ilașcu, Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc și Tudor Popa.

Parlamentarii Partidului Mișcarea Populară au depus un proiect de lege care completează și amendează Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Inițiativa legislativă prevede introducerea pedepsei cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru "profanarea drapelului României, intonarea imnului național al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum și orice manifestare publică săvârșită cu intenția de a defăima drapelul României sau imnul național al României".

Deputat Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării: "Cine atentează la simbolurile unui stat, atentează la nucleul elementelor fondatoare ale unei națiuni. Trebuie să protejăm simbolurile noastre naționale și să pedepsim dur orice act prin care acestea sunt defăimate.

Astăzi, Camera Deputaților a adoptat 2 proiecte importante: 1. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române și 2. Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române.

După adoptarea tacită în Senat, proiectul de lege nr 505/2019 care are în vedere completarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, precum și a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin instituirea Cărții Verzi a Românului de Pretutindeni și dublarea membrilor Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, a intrat în dezbateri la comisiile de fond ale Camerei Deputaților.

Parlamentul României a adoptat (cu 228 de voturi "pentru", 1 vot "împotrivă" - deputatul PSD Niță Nicu și 0 "abțineri" - Hotărârea privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată a Consiliului privind încheierea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Republica Moldova, pe de altă parte.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, le-a adresat o întrebare parlamentară prim-ministrului Ludovic Orban și ministrului Fondurilor Europene Ioan Marcel Boloș în care solicită informații despre măsurile luate de Guvern în vederea creșterii maxim posibile a gradului de absorbție a fondurilor europene de către România.

Camera Deputaților a adoptat cu unanimitate de voturi un proiect de lege care prevede declararea zilei de 18 iunie „Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist”. Astfel, Parlamentul, Guvernul, preşedintele României, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot să organizeze manifestări prilejuite de comemorarea zilei de 18 iunie 1951.

Zi neagră a istoriei noastre - 79 de ani de la primul val de deportări în Siberia și Kazahstan a românilor din Basarabia și nordul Bucovinei.