Constantin Codreanu

Constantin Codreanu este deputat în Parlamentul României ales pe lista Partidului Mișcarea Populară în Circumscripția electorală numărul 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afară ţării.

Deputatul Constantin Codreanu deține și funcția de Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării. Acesta este și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, fiind ales membru al Comisiei politice a APF.

Este cunoscut drept un lider al Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului, originar din Republica Moldova, care militează pentru reunificare.

Mai multe informații despre activitatea parlamentară a lui Constantin Codreanu - comunicate de presă, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări, întrebări, moțiuni de cenzură, votul electronic și propuneri legislative - sunt disponibile pe site-ul Camerei Deputaților aici.

Constantin Codreanu: "Cred într-o Românie reîntregită și prosperă! Sunt convins că ReUnirea este un proces ireversibil și iminent. Cu cât ne vom implica mai mult noi, unioniștii, cu atât mai repede vom realiza visul de aur al românilor de pretutindeni și din toate timpurile - reîntregirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!".

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a transmis prefecturilor din țară o circulară prin care anunță că "izolarea la domiciliu și carantina se suspendă temporar până când Parlamentul și Guvernul se pun de acord să respecte Constituția" după ce decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia măsura carantinei și a internării obligatorii impuse prin ordin de ministru este neconstituțională, a fost publicată în Monitorul Oficial.

Deputat Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării: "Deși cu întârziere, mă bucur că această circulară a fost trimisă prefecturilor pentru a elimina haosul normativ declanșat după decizia CCR. Pentru că mi-au fost deja semnalate câteva cazuri de cetățeni cărora li s-a spus că obligativitatea izolării/carantinei nu a fost eliminată indiferent de ce a decis CCR, le cer angajaților Inspectoratului General al Poliției de Frontieră să ia act de textul acestei circulare și să înțeleagă că niciun cetățean român sau străin care intră în România nu mai poate fi supus măsurii de izolare la domiciliu/carantină".

Astăzi, Camera Deputaților a adoptat 2 proiecte importante: 1. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române și 2. Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române.

Astăzi, 28 iunie, se împlinesc 80 de ani de la anexarea cu forța a 11 județe ale României: Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina. Din trupul țării noastre au fost smulși peste 50 de mii de kilometri pătrați și circa 4 milioane de cetățeni, în marea lor majoritate etnici români.

Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe site-ul instituției un anunț privind admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă (anul universitar 2020-2021).

Deputat Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării: "Trecem peste partea în care Ministerul Educației și Cercetării face referire la o metodologie în care apare o instituție care nu mai există de jure - Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Admitem că Departamentul actual pentru românii de pretutindeni îi va lua locul de facto în procesul de admitere. Ceea ce surprinde este că metodologia nu pare deloc adaptată la contextul epidemiologic actual.

După adoptarea tacită în Senat, proiectul de lege nr 505/2019 care are în vedere completarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, precum și a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin instituirea Cărții Verzi a Românului de Pretutindeni și dublarea membrilor Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, a intrat în dezbateri la comisiile de fond ale Camerei Deputaților.

Parlamentul României a adoptat (cu 228 de voturi "pentru", 1 vot "împotrivă" - deputatul PSD Niță Nicu și 0 "abțineri" - Hotărârea privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată a Consiliului privind încheierea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Republica Moldova, pe de altă parte.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, le-a adresat o întrebare parlamentară prim-ministrului Ludovic Orban și ministrului Fondurilor Europene Ioan Marcel Boloș în care solicită informații despre măsurile luate de Guvern în vederea creșterii maxim posibile a gradului de absorbție a fondurilor europene de către România.

Zi neagră a istoriei noastre - 79 de ani de la primul val de deportări în Siberia și Kazahstan a românilor din Basarabia și nordul Bucovinei. 

Săptămâna aceasta, proiectul de Lege pentru modificarea art.6 alin.(4) din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, PL-x nr. 312/2020, a fost adoptat tacit de Senat. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.6 alin.(4) din Legea nr.248/2005, în sensul renunţării la sintagma „în faţa autorităţilor române şi străine”, astfel încât identitatea să poată fi confirmată şi în faţa unor entităţi terţe, cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, în străinătate, au fost înregistrate solicitări tot mai numeroase din partea unor instituţii bancare sau a angajatorilor pentru prezentarea unui paşaport şi nu a unei cărţi de identitate.

Totodată, pentru cetățenii români minori cu vârsta sub 14 ani, documentul de identitate acceptat pe plan internațional este pașaportul, iar pentru accesul la servicii medicale private, servicii sociale, educație privată în străinătate, unica opțiune pentru aceștia este pașaportul.