Constantin Codreanu

Constantin Codreanu este deputat în Parlamentul României ales pe lista Partidului Mișcarea Populară în Circumscripția electorală numărul 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afară ţării.

Deputatul Constantin Codreanu deține și funcția de Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării. Acesta este și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, fiind ales membru al Comisiei politice a APF.

Este cunoscut drept un lider al Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului, originar din Republica Moldova, care militează pentru reunificare.

Mai multe informații despre activitatea parlamentară a lui Constantin Codreanu - comunicate de presă, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări, întrebări, moțiuni de cenzură, votul electronic și propuneri legislative - sunt disponibile pe site-ul Camerei Deputaților aici.

Constantin Codreanu: "Cred într-o Românie reîntregită și prosperă! Sunt convins că ReUnirea este un proces ireversibil și iminent. Cu cât ne vom implica mai mult noi, unioniștii, cu atât mai repede vom realiza visul de aur al românilor de pretutindeni și din toate timpurile - reîntregirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!".

Prezint mai jos plângerea pe care am expediat-o, astăzi, Autorității Naționale pentru Cetățenie în care solicit retragerea cetățeniei actualului premier al Republicii Moldova, Ion Chicu. Vă reamintesc faptul că potrivit Articolul 32, alin. 1 din Legea 21/1991Orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligația să prezinte dovezile de care dispune. Prin urmare, m-aș bucura dacă un demers similar ar fi trimis și de alte persoane.

Am evitat să reacționez, ieri, la declarațiile apărute pe pagina de Facebook a premierului de la Chișinău, Ion Chicu. Păreau într-atât de deplasate încât era imposibil să fie reale. Or, în epoca fake news, e ușor să greșești din graba de a comenta ceva ce, ulterior, este infirmat. Am văzut, totuși, că afirmațiile nu au fost nici retractate, nici infirmate, nici șterse de pe pagina care pare a fi asumată de premierul Republicii Moldova. Chiar și acum, înainte de publica acest articol, am intrat pe respectiva pagină să văd dacă postarea e acolo.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, i-a adresat o întrebare parlamentară ministrului Educației și Cercetării, doamnei Cristina Monica Anisie, în care solicită informații cu privire la admiterea la studii liceale, universitare și postuniversitare, din România, în anul școlar/universitar 2020-2021, a candidaților de origine etnică română din Republica Moldova și din alte state.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, salută decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) care a hotărât reintegrarea în câmpul muncii a anumitor categorii de persoane, fiind exceptate de la carantină/autoizolare la întoarcerea în România.

„Este o decizie firească și necesară într-o Românie în care avem deja peste 300.000 de contracte de muncă încetate și circa 900.000 de contracte de muncă suspendate. Acesta a fost motivul pentru care am depus două amendamente la proiectul de lege privind starea de alertă iniţiat de Guvernul României, care cuprinde măsurile pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Chiar dacă acestea au fost respinse în plenul Camerei Deputaților prin voturile PNL și PSD, mă bucur că prevederile respective au fost preluate într-o mod chiar mai permisiv de CNSU, eliminându-se necesitatea certificatului medical", a declarat deputatul Constantin Codreanu.

Declarația din 9 mai 1950, cunoscută și ca Declarația Schuman, este textul fondator al conceptului de "integrare europeană" și, în esență, piatra de temelie a UE. Îi spunem la mulți ani Uniunii Europene, la 70 de ani de la demersul oficial al lui Robert Schuman, ministrul francez de externe (inspirat și motivat, spun sursele istorice, de Jean Monnet), făcut public în Salon de l’Horloge de la Quai d’Orsay din Paris. Textul, pregătit de Paul Reuter și Bernard Clappier, prevedea ca "producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate Comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene", ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.

Era un pas decisiv spre crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, înfiinţată, ulterior, de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg - prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. La Consiliul European de la Milano din 1985, șefii de stat și de guvern au decis să stabilească 9 mai ca „Ziua Europei”, marcată, începând cu 1986, în fiecare an.

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a transmis, azi, 5 noiembrie, prim-ministrului Ludovic Orban şi ministrului Afacerilor Externe Bogdan Lucian Aurescu, o interpelare cu privire la funcționarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Comitetului Interinstituțional pentru Românii de Pretutindeni.