Tăierile ilegale - crima din pădurile României

Camera Deputaților a adoptat, astăzi, cu 316 voturi “pentru” și 1 “abținere” un proiect de lege prin care este interzis exportul de buștean cu sau fără coajă/lemn rotund.

Este un pas înainte în lupta cu tăierile ilegale din pădurile României. Un pas mult prea mic, totuși. Nu este suficient. Mai ales că vorbim doar de exporturi în spațiul extracomunitar.

În România, sunt tăiate peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, arată un raport al Greenpeace Romania. Este o statistică veche, de acum câțiva ani. S-ar putea ca, în prezent, la o recalculare, să obținem date mult mai sumbre. Din 2000 încoace, au fost defrişate ilegal peste 300.000 de hectare de pădure. Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%).

În absența unei legislații care să limiteze dispariția „aurului verde“, cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrișările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat. Cum business-ul este unul relativ simplu și insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulți investitori preocupați să taie cât mai repede și cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri. Așa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 și până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018. Afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld. euro), în creștere cu 800 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent și la un nivel dublu față de 2010 (5,48 mld. lei). Și profitabilitatea sectorului a urmat aceeași tendință, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil. lei în 2018.

◾️ Extinderea interdicției de export la categorii precum cherestea și lemn de foc;
◾️Păstrarea prevederilor precum Registru național de evidență informatizată a proprietăților forestiere și Catalog național al masei lemnoase care apăreau în forma inițială a proiectului de lege;
◾️Introducerea unui moratoriu prin care să interzicem tăierile pentru o perioadă de 10 ani;
◾️Reoperaţionalizarea Sistemul Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase – SUMAL;
◾️Promovarea prevederilor specifice privind gestionarea durabilă a pădurilor și producerea de mărfuri agricole durabile, care să nu rezulte dintr-un proces care să implice defrișări. Măsuri dublate de redirecționarea finanțelor către practicile durabile de utilizare a terenurilor.

Sunt doar o parte dintre soluțiile pe care sper să le legiferăm cât mai curând pentru a stopa această tragedie ecologică ce se produce inclusiv acum în pădurile României.

Lasă tu primul comentariu!

Vă rugăm să verificați e-mailul Dvs. pentru un link prin care vă puteți activa contul!